Este al treilea oras al judetului Harghita dupa numarul locuitorilor.
Se afla la marginea estica a bazinului Gheorghenilor, la altitudinea de 810m.
Varszeg, candva a fost cartierul armenilor, azi parte integranta a orasului.
in strada Marton Aron putem vedea casele familiilor armenesti.
Orasul Gheorgheni este considerat ca fiind polul rece al tarii.
Numarul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0 grade depaseste 160 anual.
in urma cu 395 de ani, in 1607 Gheorgheni a primit dreptul de a organiza targuri si in urma cu 95 ani, in decembrie 1907 a devenit oras.
in ziua de 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, se organizeaza anual sarbatoarea orasului.

Orasul se situeaza langa drumul national 12, la 62 km de Miercurea-Ciuc, 42 km de Toplita.
Spre Praid prin pasul Bucin (1287 m) duce drumul judetean 13B (65 km), spre Odorheiu Secuiesc (65 km) prin pasul Liban drumul judetean 138.
Spre lacul Rosu (29 km din centrul orasului) duce drumul 12C.
Traseul circular din bazin, care trece prin Gheorgheni - Joseni - Ciumani - Suseni - Chilieni - Valea Stramba - Gheorgheni are 24 km.
Pe calea ferata orasul este in legatura cu Miercurea-Ciuc respectiv Toplita.

Centrul orasului, Piata de odinioara, astazi Piata Libertatii, este unul din cele mai frumoase centre orasenesti, format in jurul uni mic parc.
Aspectul de astazi s-a format pe la sfarsitul secolului XIX, cand in locul caselor primitive ale mestesugarilor s-au construit cladiri etajate, cum ar fi cladirea judecatoriei sau a spitalului.
Tot aici se afla statuia Sfantul Nicolae, opera sculptorului Burjan Emil.

Biserica reformata (Piata Libertatii 25.) a fost construita intre anii 1895-99 pentru cei 200 de localnici de religie reformata.
in noiembrie 1999 numarul reformatilor din oras a fost 1394.
Cladiri importante in Piata Libertaii: casele cu numerele 1-11, 13, 15, 17-19, 22, 23, 16, 30.
Aceste cladiri figureaza in Registrul Oficial al Monumentelor din judetul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

Biserica romano-catolica (str. Marton Aron nr. 9-11).
A fost construita intre anii 1753-57 in locul vechii biserici gotice (1498), si poarta semnalmentele stilului baroc.
Maistrul constructor al bisericii a fost Fogarassy Gyorgy de la Sanmartin.
in vecinatatea bisericii se afla manastirea de maici si scoala de fete Sf. Vicentiu de Pal ("Fogarassy Leanynevel? Intezet", astazi scoala), unde s-au predat disciplinele: arta teatrala, dans si muzica.
Statuia episcopului ardelean Fogarassy Mihaly se afla in apropierea bisericii romano-catolice.
Casele din strada Marton Aron, sub numerele 10, 12, 14, construite in stil baroc demonstreaza gustul pentru frumos al familiilor armenesti.

Cladirea Centrului scolar pentru Agricultura a fost construita intre anii 1785-1790.
Biserica Catolica armeneasca (strada Bisericii Armene?ti nr. 1.).
Pe coltul cu str. Lacu Rosu, la iesirea spre est din centru se afla biserica construita in stil baroc in anii 1730-1734.
intr-una din bastioanele zidului de aparare s-a gasit statuia fecioarei Maria, care era parte componenta a altarului medieval al capelei in locul careia a fost construita biserica.
Unele elemente constructive ale capelei de odinioara pot fi vazute si azi.
Cladirea parohiei catolice armenesti (strada Bisericii Armenesti nr. 4.). Construita in sec. al XIX-lea figureaza, impreuna cu biserica armeneasca in Registrul Oficial al Monumentelor din judetul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

Cladirea Muzeului "Tarisznyas Marton" (fosta casa Vertan, in str. Rakoczi Ferenc nr. 1., la 300 m de centrul orasului).
A fost construit in anii 1770-1778 in stil baroc, de catre arhitectul Vertan Istvan.
in 1820 a fost cumparata de armata austriaca, apoi a servit pana in 1849 ca sediu al capeteniei batalionului din Gheorgheni ai trupelor secuiesti de graniceri.
in primavara anului 1849 Gal Sandor, conducatorul trupelor revolutionare din Ciuc in aceasta cladire l-a arestat pe maiorul Cserniko si pe ceilalti ofiteri austrieci, facand posibila realaturarea populatiei din scaunul Gheorghenilor la Revolutie.
Dupa 1849 a fost sediul autoritatii silvice din zona, apoi oficiu de impozite si taxe, iar din 1961 Muzeu Orasenesc.
Muzeul gazduieste expozitii care prezinta mestesugurile traditionale ale zonei, exploatarea, transportul si prelucrarea traditionala a lemnului, istorie locala, arta populara si arte plastice.
Fondatorul muzeului, Tarisznyas Marton a lasat mostenire o institutie cu un tezaur deosebit de bogat, in special in ceea ce priveste "Etnografia p?durii" cum ii placea sa spuna.
in tezaurul muzeului, printre altele se afla colectia din lucrarile pictorului Karacsonyi Janos si colectia de arta contemporana a colectionarului local Elekes Vencel, formata din peste 170 picturi, statui, lucrari de grafica si peste 500 de ex libris originale, de o certa valoare artistica.

Poarta din lemn din fata imobilului de la nr. 29 din str. Rakoczi Ferenc a fost faurita in 1885 de catre maistrul Mathe Imre.
in mai 1977 a fost dezvelita statuia lui Kossuth Lajos (1802-1894) in apropierea casei de cultura, opera sculptorului Miholcsa Jozsef din Targu Mures.